Sedința Camerei Deputaților din 25 aprilie 2018

Declaraţii politice şi intervenţii ale domnilor deputaţi: Daniel Constantin – consideraţii privind poziţionarea României în contextul proeuropean şi proatlantic;

Domnul Daniel Constantin:

În contextul multiplelor forme de impostură la care asistăm zilnic, este important ca, politic, să reafirmăm reperele care au reuşit să poziţioneze România pe un traseu pro-european şi pro-atlantic. Este necesar să existe politicieni care să reafirme faptul că traseul României este unul democratic, fundamentat de modelul ţărilor occidentale civilizate. Pe un astfel de traseu se angajau România şi Bulgaria în anul 2005, când, la 25 aprilie, la Abaţia Neumünster din Luxemburg, a avut loc ceremonia de semnare a Tratatului de Aderare a României şi a Republicii Bulgaria, făcând posibilă aderarea acestora la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. În cazul României, în Parlamentul European, au existat 497 de voturi pentru, 93 de voturi împotrivă şi 71 de abţineri, iar, în cazul Bulgariei au fost 522 de voturi pentru, 70 de voturi împotrivă şi 69 de abţineri.

Acesta este un tip de moment în care destinul milioanelor de cetăţeni poate fi schimbat radical, printr-un tip de voinţă politică bună, dată de situaţii în care criteriul prioritar al deciziei este reprezentarea cu maximă răspundere şi eficienţă a intereselor acestora. Astăzi, românii pot lucra oriunde în Europa şi pot crea premisele pentru ca, prin opţiunea lor electorală, să corijeze şi să amendeze cu fermitate orice formaţiune politică bazată pe minciună şi pe înşelătorie, care face rabat de la a orienta România pe drumul prosperităţii şi al respectării drepturilor cetăţeneşti. Românii au astăzi nevoie de un trai decent, de previzibilitate şi de o abordare modernă din partea instituţiilor statului. Ce se întâmplă, însă, este o împovărare continuă pe umerii cetăţenilor şi punerea acestora în condiţii de vulnerabilitate în faţa instituţiilor, laolaltă cu scăderea vizibilă a nivelului de trai. România trăieşte astăzi pe baza a două ingrediente: promisiuni şi împrumuturi; primele iau forma lamentabilă a minciunilor sfruntate, iar împrumuturile fac ca orice premisă de creştere sustenabilă a economiei României, pe bază de investiţii, să fie abandonată; cetăţeanul obişnuit observă pe zi ce trece cum perspectivele unei societăţi responsabile se îngustează îngrijorător.

Ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, România are şansa de a face parte dintr-o familie culturală şi istorică care poate reprezenta un standard demn de urmat în evoluţia societăţii noastre, dar, în acelaşi timp, avem şansa şi obligaţia să ne punem amprenta pe dezvoltarea ulterioară a UE. România, din păcate, trăieşte astăzi coşmarul unui déjŕ-vu, ancorat într-un trecut sinistru, în care izolarea internaţională era compensată de prezenţa în tot şi în toate a conducătorului iubit. Sondajele arată astăzi însă că lupta nu este pierdută, iar opţiunile cetăţenilor încep să contureze nevoia unei alternative politice viabile care să pună stop rătăcirii în care ne situăm, deja alarmantă, ca efecte în viaţa individuală a fiecăruia dintre noi.