Sedința Camerei Deputaților din 11 aprilie 2018
Data: 16 noiembrie 2018 | Autor: Cătălin Nechifor
Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
Cătălin-Ioan Nechifor – despre migrarea electoratului din zona partidelor clasice;
Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:
Mulţumesc, doamnă preşedinte.
Stimaţi colegi,
Bună dimineaţa!
Asistăm în ultimii ani la o mişcare tectonică a electoratului, o migrare din zona partidelor consacrate, a celor clasice, principalele perdante fiind partidele consacrate, şi de stânga, şi de dreapta, indiferent de ţara în care se întâmplă să fie alegeri. Aşa s-a petrecut şi cu Partito Democratico, în Italia, al fostului premier Mateo Renzi, care în urmă cu câteva săptămâni a obţinut cel mai mic scor istoric la alegeri generale, iar, pe de altă parte, Mişcarea „Cinque Stelle” a obţinut un scor fantastic, măturând şi cu stânga şi cu dreapta, plusând cu o abordare de campanie populistă şi antisistem.
Ce se întâmplă în fapt e destul de greu de explicat, dar putem intui câteva scenarii. Pe de o parte, lumea s-a cam săturat de partidele clasice. Pe de altă parte, într-o Europă profund afectată şi de migraţia din 2015-2016, avem o lipsă de politici publice care să convingă omul de rând că sunt soluţii şi pentru el şi că în viitor va fi mai bine.
Sigur că metodele sunt diferite, de la mişcarea „En Marche”, în Franţa, la extrema dreaptă din Germania, care, iată, începe să devină principalul opozant naţional, la situaţia specială, deosebită, din Austria, la modelul PiS din Polonia.
Ei bine, după succesul politic al dreptei populiste din Italia, a venit şi rândul Ungariei. Duminică, partidul premierului Viktor Orban, Fidesz, a câştigat 49% din sufragii, în timp ce pe locul 2 a fost plasat, cu 19%, partidul de extremă dreapta Jobbik. Socialiştii de la MSZP şi DK, al fostului premier Gyurcsany, au obţinut doar 12%, respectiv 5%, nici măcar cât extremiştii de dreapta.
Am citit câteva opinii în presa internaţională, pentru că la noi subiectul a fost tratat mai degrabă la „şi altele”, chiar dacă Ungaria este un partener important şi un vecin care contează. Totuşi, vina electoratului nu poate fi luată în calcul, şi pentru acest lucru Europa va trebui să găsească soluţii.
Despre situaţia din România, iarăşi se poate vorbi foarte mult. E limpede că asupra partidelor clasice, PSD şi PNL, există o presiune pe care chiar dacă nu o vedem, o vom simţi şi efectele vor fi vizibile anul viitor, la alegeri. În acest sens e de urmărit în ce măsură în viitoarea configuraţie a Parlamentului European îşi vor face mai mult simţită prezenţa partidele de extremă, antisistem şi antieuropene şi în ce măsură blocurile consacrate de dreapta – PPE şi de stânga – S&D vor putea contrabalansa iniţiativele care vor putea pune în pericol însăşi esenţa Uniunii Europene şi a modului în care a fost creată această entitate.
Iarăşi, e de urmărit şi cel mai recent proiect al preşedintelui francez, Emanuel Macron, care propune nu mai puţin decât crearea unui grup politic european care să reunească partide din 7 state membre şi care să se constituie ca o formă organizată şi contrapondere la grupurile existente.
Rămâne de văzut dacă acest lucru se va întâmpla sau nu şi, în egală măsură, este interesant de urmărit dacă vreo formaţiune politică din România va decide să facă parte dintre membrii fondatori ai acestei noi structuri. Şi dacă acest lucru se va întâmpla, cu siguranţă, va putea deveni un policy maker al noii Europe.
Nechifor Cătălin, deputat al PSD de Suceava.
Vă mulţumesc.